Broken

Si cum as putea sa spun ca sunt ok si ca nu imi pasa cand viata mea e un haos?Degeaba incerc sa ma prefac ca mi-e bine..si degaba zambesc..nimic nu ma mai incalzeste,nimic nu mai e la fel.Simt ca ma pierd si it's not fun anymore,imi ascund sentimente si temeri,dar totusi faptul ca iubesc ma ajuta sa cred ca inca am o sansa cu mine,desi nu-mi pot scoate din cap imaginea mamei de acum cateva zile..Degeaba in mintea mea e.."I never meant to hurt you"..e pur si simplu fara sens.Foile goale si suspinele din fiecare seara imi rapesc cate o clipa de fericire...Am atate a vise nerealizabile si atatea defecte de reparat incat uneori simt ca nu mai am forta necesara de a continua..si dincolo de personalitatea puternica si nepasarea de care dau dovada mereu,se ascunde un suflet gol insetat de fericire.Si ce conteaza ca am pierdut mai mult decat am castigat?Ce conteaza ca imi urasc comportamentul?Ce conteaza ca gasesc alinare in fata unui strain care nici nu ma cunoaste indeajuns de bine?Am inteles ca in ochii unora nu sunt decat unesec sau o dezamagire,dar oare cer prea mult?Oare nu merit niciodata sa fiu pe deplin fericita?Oare e prea greu sa recunosc ca sunt o fraiera ca tac mereu?Ce conteaza ca nimanui nu-i pasa in fond?Ce conteaza ca toti laolalta sunteti de fapt niste prefacuti?Ce conteaza ca reusesc mereu sa pierd doar persoanele pe care le iubesc cel mai mult?Cer prea mult daca vreau sa stau cu cea mai buna prietena a mea macar o data pe saptamana?Dar ce conteaza ca eu exist de fapt,asa-i..Si de fraiera ce sunt mereu pic de vinovata..De data asta I'm the bitchy one..si atunci cand vei primi o palma,vei fi singura,cause hey!Sex is better that best friends...La tine nu se mai aplica de mult "Friends first bitches after".Incep sa te urasc pentru ca nu mai esti cea de dinainte..incep sa ma urasc ca ti-am permis sa te schimbi..si da ma urasc ca nu am renuntat la tine pentru a-ti da o letie...dar ce conteaza parerea mea..pentru ca "totul o sa fie bine" si scuzele acopera toate cacaturile...You know what?FUCK OFF!
Tomorrow it's gonna be alright!
Si uneori ma gandesc de ce lumea e atat de ciudata?De ce se intampla numai cacaturi?De ce suferim si de ce ii facem pe altii sa sufere..?De ce nu putem fi optimisti tot timpul si de ce prietenii apropiati noua patesc numai lucruri rele?De ce ii pierdem prea repede pe cei pe care ii iubim?
De ce parintii nu sunt mereu langa noi?De ce atunci cand suntem tristi nimeni nu e alaturi ca sa ne sustina si sa ne imbarbateze?
De ce atunci cand am nevoie sa-i spun mamei ca o iubesc mereu ma opresc sa-i marturisesc ce simt pentru ca ma considera un esec?De ce uneori ne simtim in plus acolo unde ar trebui sa ne simtim in largul nostru?De ce nu pot striga in gura mare ca vreau sa imi recastig familia?De ce nu sunt mai curajoasa si de ce mi se intampla doar mie atatea rahaturi?De ce gresim atat de mult si de ce mereu repetam aceiasi greseala?
De ce nu pot plange in fata mamei si de ce nu pot recunoste ca imi lipseste dragostea si caldura din familie?
De ce pretuim un lucru sau o persoana doar atunci cand o pierdem?De ce iubirea nu dureaza o vesnicie si de ce suferim din dragoste?De ce prima iubire nu se uita si de ce spunem "Te iubesc"?
De ce baietii sunt mai gelosi ca fetele si de ce nu putem iubi o singura persoana o vesnicie?
Poate ca gresesc atunci cand ma port urat cu mama sau cu Lorena..si poate ca nu am vrut pana acum sa schimb chestia asta la mine in legatura cu familia..si uneori simt ca nu mai rezist dupa atatea certuri,atatea reprosuri...uneori simt ca nu le mai pot face fata persoanelor care ma urasc si carora nu le pasa de ce se intampla cu mine..Poate ca nu toata lumea ma cunoaste cu adevarat si poate gresesc atunci cand zambesc si de fapt ma simt ca un rahat..Poate ca exagerez de fiecare data cand spun ca nu ma intereseaza persoana mea si poate ca nu realizez de fiecare data cand ranesc pe cineva.Poate ca vreau o schimbare..Inca imi doresc zambetele alea si inca imi doresc sa fiu iubita..inca imi doresc sa-mi pot auzi vocea din interior....Inca tanjesc dupa imbratisari si saruturi..si inca tanjesc sa fiu "eu".Inca sper ca am reusit sa devin o persoana mai buna....Inca sper ca maine totul o sa fie bine..
Best days of my life.[Ai 17,zambeste!]
12.04.2010 am facut 17 ani.Dintre toate momentele si evenimentele pe care le urasc in general intrun an ..cea mai naspa zi ar fi asta..si nu stiu de ce..anul asta am asteptat cu foarte multa nerabdare sa vina ziua asta..Nu pentru cadouri sau urari,caci sincer nu prea ma omor dupa ele si nici nu-mi place sa fiu in centrul atentiei..dar anul asta a fost diferit..m-am simtit speciala sau ma rog..am simtit si eu ca e ziua mea si chiar m-am bucurat de ea.Am mai taiat din lista mea cu "must do"[3.sa-mi petrec ziua de nastere cu cel pe care il iubesc;17.sa lenevesc in casa intr-o zi importanta si sa fiu tinuta in brate;45.sa nu primesc cadouri de ziua mea,in special flori[pe care le urasc btw]47.cand implinesc 17 ani sa am inca cea mai buna prietena;87.sa-mi petrec ziua de nastere acasa cu persoanele dragi mie[never done that.]]and so on..Anul asta am primit multe urari,mult mai multe ca in anii trecuti..si sincer nici acum nu inteleg de ce..Cert e ca azi mi-am dat seama ca sunt fericita din toate punctele de vedere..nu-s cea mai frumoasa din lume..sau ma rog..dar am un prieten care ma iubeste indiferent de cum sunt[never had that] si prieteni buni care sunt langa mine si ma pretuiesc pe zi ce trece..Imbatranesc si nu vreau sa pierd vreau sa castig cat mai multe.Anul asta am castigat mai mult decat speram si sper sa continue asa..DAca pana acum in mintea mea nu a fost my sweet 17,azi a insemnat "my supersweet 17".Tnx guys pt toate urarile facute si multumesc pentru "best wishes-urile primite:D
P.s:I love you more than yesterday!

KEANE- WE MIGHT AS WELL BE STRANGERS
I don't know your face no more
Or feel your touch that I adore
I don't know your face no more
It's just a place I'm looking for
We might as well be strangers in another town
We might as well be living in a different world
We might as well
We might as well
We might as well
I don't know your thoughts these days
We're strangers in an empty space
I don't understand your heart
It's easier to be apart
We might as well be strangers in another town
We might as well be living in a another time
We might as well
We might as well
We might as well be strangers
Be strangers
For all I know of you now
For all I know of you now
For all I know of you now
For all I know
"Mai trebuie sa spun cat de mult te iubesc?"

Azi,2 aprilie,6 luni de cand suntem impreuna...si parca sunt de mii de ori mai fericita..si stiu si de ce.Am aflat pe parcursul a 6 luni cat de mult se poate schimba o persoana atunci cand iubeste..atat fizic cat si psihic..Si vreau sa iti multumesc pentru a nu stiu cata oara ca esti langa mine si ca ma faci fericita in fiecare zi.Nu mai insir toate motivele pentru care te iubesc pentru ca sunt convinsa ca le stii deja,dar vreau sa stii ca nimeni vreodata nu va fi ca tine,pentru ca esti "specialul" meu si pentru ca nu ma satur sa te privesc fericit.Pentru ca nu ma satur de caldura si sustinerea pe care mi le oferi de fiecare data cand suntem impreuna.Te iubesc de un milion de ori mai mult decat ultima oara:x
P.s:De data asta nu am cuvintele potrivite,am doar sentimente asternute...
Childhood,I miss you so much!
Sometimes I just feel I'm loosing everything I own..
Sometimes I just want to close my eyes and never wake up,but for some reason I always wake up alive..
Sometimes I feel so loved and I'm so happy that I want that everyone knows how happy I am..but most of the times..I just feel that every day that passes I lose something,and I don't know how to stop it..
I miss my old friends,especially my old best friend.I miss childhood more than everything!
Metamorfoza.[nickname:She is me.She is us]

Se spune ca odata cu trecerea timpului ranile trec,iar toate lucrurile revin la normal.
Au trecut ani de-a randul si inca il tine captiv,nu poate uita,nu ii poate da drumul,nu isi poate scoate imaginea lui din minte.
Sta intr-un spatiu gol,intre 4 pereti,doar cu amintirea celui pe care l-a iubit...si-a pierdut mintile treptat si ar fi vrut sa dispara durerea dar timpul a fost rece cu ea....Melancolia si linistea care o inconjoara acum au transformat-o intr-o femeie muta,fara sentimente si fara suflet,o femeie care raneste doar cu privirea si incalzeste doar cu zambetul pe care il schiteaza din cand in cand iubirea de care inca isi aminteste...
Acum nu se mai tortureaza,nici nu se mai uraste,de fapt nu se mai recunoaste aproape deloc,iar copilul ce-l poarta in pantece o ajuta sa supravietuiasca.Copilul acela e speranta ca mai are o sansa la viata si o sansa de a iubi,chiar daca nu va mai fi iubita niciodata.Ranile nu vor trece niciodata,timpul nu va rezolva nimic.Iubirea de fapt nu exista pentru persoanele care au pierdut,iubirea e doar o poveste care nu are final...
Iubitule,o lumanare aprinsa
Femeia,arma secreta a omenirii si slabiciunea masculinitatii.Un simplu zambet,o simpla silueta,o femeie e nascuta cu pasiunea si devotamentul in sange.Femeia in general e o scorpie.Si petru ca e scorpia care niciodata nu a fost de acord cu nonsensul acestei lumi bizare,si pentru ca dragostea ei e nesemnificativa atunci cand vine vorba de razboiul sangeros in doi.O femeie iti suceste mintile si iti distruge orice speranta,o scorpie,o nenorocita,dar totusi o femeie atunci cand iubeste,iubeste mai presus de orice.
Ea este cea care imi apare in vise si imi tulbura actiunile.Este cea care imi cere sa o urmez seara de seara,ea este cea care imi indruma pasii spre o lume nedescoperita inca.
Inchizi ochii si treci spre un alt capitol,spre o alta deceptie si nu uiti sa iubesti.Nu stii ce va fi maine dar stii ca iubesti.
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)