Un alt gand in plus...


Incerc sa-mi dau seama ce simt in momente in care nu mai vad,nu mai aud,pur si simplu sunt pe alta lume.Ma orbeste imaginea lui de fiecare data,e ca un drog pentru mine..Un drog de care incet incet devin din ce in ce mai dependenta.E ca o doza de viata de care am nevoie atunci cand mor simbolic.Ma macina totusi gandul ...fiind ca un drog..oare se va termina deodata si-mi va spulbera lumea imaginara.Nu ma pot decide in ce lume sa raman.As ramane in lumea perfecta in care visez si nu am nicio grija..dar il am pe EL langa mine aici..in lumea reala,a imperfectiunii...Si ma mir..De ce tocmai eu..de ce tocmai cea care dezamageste si spulbera vise si fantezii turbate..de ce eu..de ce?Si iar imi aduc aminte de zambetul lui imbietor..si iar visez..visez la ceva maret..visez la eternitatea sentimentului asta care m-a prabusit de ceva timp..Oh doamne..datorita lui sunt ceea ce sunt in momentul asta..Am inceput sa ma apreciez mai mult si sa-mi dozez cuvintele si comportamentul..Nu mai sunt ca intr-o cusca..nu mai stau speriata..nu imi mai e frica sa imi arat adevarata personalitate celorlalti.Nimic nu trece fara sa lase urme...Si totusi m-a schimbat!A reusit...a reusit sa ma faca sa zambesc atunci cand in sufletul meu e o furtuna de sentimente si ganduri negre.Nu-mi lipseste singuratatea..poate ca e mai bine sa fi sub"protectia" unei persoane care sa vada in tine doar ce e bun..sa treaca peste puntea de imperfectiuni si sa vada doar caldura,calm si bucurie.Un zambet valoreaza mai mult decat credem in general..un zambet cald face o zi mai buna..O amintire fericita..o persoana ideala langa tine e mai mult decat poti cere.Si chiar daca crezi ca esti o fiara ce nu poate fi imblanzita usor..coplesita de stari extraordinare de plutire continua devii o persoana calma fara rataciri nebune.Si totusi..oare e doar un vis..oare doar visez ...sau in sfarsit mi-am gasit particica ce lipsea...Si din nou.Nu-ti mai dau drumu...