Nu mai pot rezista asa.Te comporti ca un copil mic,gandindu-te doar la binele nostru,dar niciodata nu te gandesti la binele tau.Si urlu inauntru doar ca sa nu ai un motiv in plus de a fi suparata.E peste puterile mele ca sa te pot "salva" de fiecare data,si ma rog sa nu te pierd prea devreme,caci fara tine,fara sacrificiile pe care le faci zi de zi ca sa putem trai noi bine,nu o sa mai pot exista.Fara tine nu e nimic cum trebuie,desi nu iti arat de fiecare data asta..pentru ca mi-e frica!
