De ce eu si nu altii?




Eu.Anca.Asa cum ma stiu cei cunoscuti..si poate si altii..Sunt o persoana simpla,poate ceilalti din jur ma vad diferit de adevarata mea identitate.Nu vreau sa par superioara,nu vreau sa fiu deasupra celorlalti,vreau doar sa-mi exprim ideile si parerile intr-un mod liber si nu imi place sa fiu criticata atunci cand nu merit.Sunt o tipa modesta,si asta pentru ca calitatile mele nu sunt deosebite,nu pot fi altfel.Sunt incapatanata si zgarcita,sensibila si prostuta,cu capul in nori si timida uneori.Am bun simt pentru ca nu ma injosesc,gen sa ma cert pe hi5.Nu.Consider ca e mai bine sa cunosti o persoana in realitate decat sa-ti formezi o parere virtuala.Am ajuns sa cred ca de fiecare data can d nu fac ceva "perfect" imediat toti sar cu gura pe mine.Imi pare rau ca sunt imperfecta in lumea voastra perfecta...
Nu ma consider o persoana agreabila...sau nu stiu.Sunt impulsiva si extrem de sincera.Ma oftic si ma supar destul de greu,am ambitiile si visele mele,sunt lucruri care imi plac si imi displac,ca oricare dintre noi.
Imi doresc sa-i multumesc pe toti,atata timp cat nu trebuie sa ma schimb.Da nu sunt perfecta si da nu sunt atat de matura precum se asteapta altii..dar am capul pe umeri si ma consider o persoana normala,cu parti bune si parti mai putin bune.Motivul pentru care nu ma apreciez este ca nu merit.Chiar nu merit.Si nu o spun din modestie,ci pentru ca sunt singura care stie cu adevarat cum sunt.Ceilalti sunt doar draguti si politicosi si ma mai lauda,dar nu suport complimentele.Ma simt prost cand le aud si asta pentru ca am fost invatata sa ma mandresc cu putin.
Sunt puternica,dar ma implic uneori prea mult in anumite situatii.Imi ascund emotiile pentru ca stiu ca nu ma pot face inteleasa tot timpul..si pentru ca..uneori e greu sa ma exprim.E greu sa ma deschid.Iar asta urasc cel mai tare la mine.Ascund prea multe lucruri..de care imi pare rau dupa un timp..
Putine persoane au reusit sa ma faca sa ma simt bine cu mine,in fiecare zi,in fiecare stare a mea.Aici..as vrea sa ii multumesc lui Bogdan.Pentru ca e singurul caruia as putea sa-i povestesc de toate si singurul care m-ar asculta cu adevarat..cred eu.Si din nou ii multumesc..pentru ca ma facut sa gandesc pozitiv si m-a determinat sa fiu mai optimista si mai intelegatoare cu mine insumi.Cred ca de asta il iubesc.Il iubesc pentru ca imi apreciaza frumusetea interioara,nu numai cea exterioara,iar pentru mine asta conteaza cel mai mult.Un zambet din partea lui valoreaza mai mult decat un compliment.
Iar pentru cei care ma urmaresc si ma sustin chiar daca nu ma cunosc,vreau sa le multumesc,pentru ca simt ca pot face ceva,simt ca ma pricep la ceva..la a-i face pe oameni sa ma asculte si poate sa deschida mai bine ochii...
Eu?Anca.Cea care va spune "nu" atunci cand o vei intreba daca abereaza.