Obsesii
Incerc sa imi impun anumite lucruri si uneori imi dau seama ca nu pot trece peste ..trecut de exemplu.Uneori inca ma bantuie chipul tatalui meu.. si nu inteleg de ce,nu il mai vreau inapoi,desi inainte il vroiam chiar daca sustineam tare si raspicat ca il urasc.Dar mi-am dat seama ca de fapt"iubirea"pentru el era un fel de obsesie.Obsesia de a avea doi parinti.Inca ma deranjeaza asta.Inca imi doresc sa tai 11 ani din viata mea si sa-i vad chipul iar,sa imi imaginez de data asta o familie fericita,o familie unita..nu doar suferinta.M-am saturat de suferinta si de mila pe care mi-o impartasesc cei care imi cunosc trecutul.Am crescut,sunt destul de matura sa imi dau seama ca trecutul imi otravea gandirea si am trecut peste,trebuia sa depasesc momentul.Cosmarurile pe care le-am avut de-a lungul timpului au trecut,nu mai sunt atat de convinsa ca il vreau inapoi.Nu vreau un tata care sa ma cumpere..vreau un tata care sa imi fie alaturi si sa-mi spuna ca e mandru de mine..ca e mandru de noi,de mine si de Lorena.Nu mai vreau abslut nimic,nu mai am absolut nimic sa-ti cer,tata,nici macar asta nu o pot spune.Esti un strain care nu a stiut niciodata ce inseamna sa fi parinte cu adevarat,un strain pe care l-au interesat doar barurile,bautura si banii,niciodata familia..niciodata.Si mi-e teama..mi-e teama ca sa cresc si o sa am o familie si o sa imi fie frica ca voi ajunge ca mama.Nu vreau asta...de aceea obsesia mea pentru tine se incheie aici.Adio,straine!Adio.
Placebo-Blind.
Ma simt atat de ciudat.Sunt pe nicaieri.Nu mai stiu ce cred,ce vreau sa cred,sau ce vrei tu sa cred.Am ajuns sa ma pierd in propriile mele cuvinte.Si cum as putea sa nu ma ingrijorez cand trebuie sa ma ingrijorez????!!!M-am saturat sa tot pierd si sa tot pierd,m-am saturat sa ma amagesc si sa ma doara,o,Doamne..nu mai stiu ce sa mai cred.Nici nu iti imaginezi cat de distrusa sufleteste sunt acum..si cand ma gandesc la calmul meu recent..cata ironie!Sunt o fraiera..sau poate nu.E chiar atat de greu sa simti?E chiar atat de greu sa ajungi sa iubesti atat de mult incat la dracu!nimic nu mai conteaza,ca deh..de ce ar conta..Totul pare confuz acum.Si inca te urasc,te urasc pentru ca-mi bantui visele,si nu te mai vreau.
O iubesc si-atat!
Dumnezeule mare!As vrea sa va impartasesc o postare de pe blogul surorii mele,sincer,e prima data in viata mea cand imi dau lacrimile citind o postare de pe un blog oarecare.E prima oara cand il citesc....Zau ca sunt confuza acum.Si-mi pare rau.
"Ce este suferinta?E ceva de nedescris.E ceva ce tot persista.E acel sentiment care vine intr-una la tine pentru a-ti strica buna-dispozitie.Cand aud acest cuvant imi vin in minte "lacrimi","tristete".Suferinta vine atunci cand nu te astepti.Suferinta e cauzata de cele mai multe ori de cei pe care-i credeai prietenii tai adevarati,prieteni de nadejde.Suferinta poate fi cauzata si din cauza lucrurilor pe care le faci,si din cauza lucrurilor pe care cei din jurul tau le fac negandindu-se la consecinte.Suferinta pentru mine inseamna ceva cumplit.Suferi atunci cand esti mintit.Suferi atunci cand minti.Suferi atunci cand iubesti prea mult,suferi atunci cand te implici prea mult,suferi cand faci ceva gresit,suferi atunci cand pierzi pe cineva drag,suferi atunci cand sora/fratele tau plange,suferi atunci cand nu ti se acorda nici macar o singura sansa,oricat de mica ar fi aceasta,suferi atunci cand esti obligat sa faci lucruri pe care niciodata nu ai fii in stare sa le faci,suferi atunci cand uiti de ceva poate important,suferi atunci cand ranesti pe cineva cu vorbe,suferi atunci cand afli adevarul,care intotdeauna doare,suferi atunci cand stii ca nu ai nici o sansa si iti faci iluzii,e totul in capul tau,in lumea ta,suferi atunci cand vezi ce se intampla in jurul tau,suferi atunci cand iti doresti sa faci ceva dar nimeni nu te lasa,suferi atunci cand stii ca ai dreptate dar nimeni nu e de acord cu tine,suferi atunci cand cineva vorbeste urat despre tine,despre familia ta,suferi atunci cand esti singur,suferi atunci cand nu mai esti in stare sa faci nimic,suferi atunci cand vezi lumea cat de trista e,suferi cand te uiti in oglinda si iti vezi defectele,suferi atunci cand realizezi ca nimeni nu te asculta,suferi atunci cand te simti in plus,suferi atunci cand crezi ca se termina totul,stiind ca tu nu ti-ai terminat "treaba" ,suferi cand esti bolnav,suferi din cauza ta,suferi neascultand,suferi atunci cand cineva isi bate joc de tine si tu nu zici nimic inghitand in sec.Suferi cand ajungi sa-ti zici "Vreau sa mor!"."
Cuvintele astea ma implica si pe mine,mai mult sau mai putin..N-am crezut ca sufera atat de mult,zau ca nu mi-a dat seama..Sunt distrusa.
Macar mai lasa-ma sa sper
Incerci sa ma convingi ca inca ma aflu intr-un cerc vicios care ma otraveste cu ura celei de care ti-am povestit..si totusi ma intreb cat de bine ma cunosti?Desigur e mult prea ciudat sa crezi ca am ajuns sa traim intr-o lume unde toti sunt prefacuti,toti sunt mincinosi..si totusi..ce ne face diferiti?
Poate ca perfectiunea exista,eu cred ca toti visam sa fim perfecti si sa avem de toate.Copilaresc gand.Incerci sa imi dai de inteles ca sunt o copila care nu stie ce vrea de la viata?Te inseli.Continui sa imi spui ca o sa regret ca am luat anumite decizii..si ce daca ..e viata mea si teoretic pot face orice.Nu imi pot stapani mania si ma oftic ca nu reusesc sa te fac sa crezi ca pot depasi si momentele grele din viata mea.Obsesia ta pentru mine o fi de vina?Sau ti-e frica sa vezi ca intr-adevar sunt diferita.Da,sunt diferita,si fir-ar!Cand mama naibii o sa intelegi asta?Desigur,sunt prostuta,oh da,mult prea prostuta...si credula.Tu chiar te poti schimba?Tu chiar ma intelegi?Ce ciudata e lumea asta..ce persoana ciudata esti tu...Imi bantui visele de cateva zile si simt ca nu mai pot scapa de tine...lasa-ma in pace,te rog,lasa-ma in pace..Altfel...altfel nu stiu,dar sunt sigura ca o sa reusesc sa scap de obsesia pentru tine.Inca vreau sa aflu cine esti.Vreau sa stiu de ce iti pasa...sau de ce nu iti pasa..Imi pierd mintile,incet incet devin paranoica.Sunt sigura ca e din cauza ta.Si tot nu inteleg de ce atunci cand imi amintesc de tine zambesc.E bizar.Macar lasa-ma sa sper ca esti persoana pe care o astept sa-mi indrume pasii.Lasa-ma sa traiesc cu senzatia ca m-ai ales pe mine ca fiind muza.Lasa-ma sa sper ca o sa ma salvezi..
Gen..au trecut...Gen...vor veni si altele.
Asa cum spunea o vorba din popor..sau cum spunea draga de sor'mea in momentele epice ale creatiei ei...toate momentele vin in viata unui om cu un rost..mai castigam,mai pierdem,suntem fericiti o zi si apoi deloc,suferim pentru persoane care nu merita sau care merita mai mult,suntem fericiti chiar daca soarele nu rasare in fiecare zi,pentru cei optimisti fiecare zi va avea "gropita aia in obraji" pentru cei ca mine soarele o sa apuna mai devreme.Dar nu regret nimic.De fapt ba da,regret ca nu m-ai inteles,regret ca nu ai vrut sa ma accepti asa cum sunt cu adevarat.Regret ca nu ai vazut in mine ceea ce am vazut eu in ochii tai din prima zi cand am devenit de nedespartit.Mi-e dor de sclipirea aia,si de zambetul ala nepatat de toate cacaturile din viata.Jur ca mi-e dor de copilarie si de toate zambetele alea de copii care nu stiu absolut nimic de adolescenta..si ce zile,bai ce zile!Tu intelegi ca mi-e dor de anii aia?Tu pricepi ca ma doare in pizda masii!ma cac pe toata lumea care vorbeste aiurea si care e de umplutura..Mi se rupe,dar tie deja nu iti mai pasa..de ce mama masii sa iti pese?Nu-i nimic,am luat din nou un sut in fund si ma ridic,ma ridic ca sa te oftici tu!Sa vezi ca sunt mai puternica decat ma stiai inainte..si asta pentru ca slabiciunea mea erai tu..Dar nu mi-e frica sa arat ca sunt puternica,si toti cei care ma stiu,mai bine ca tine,mult mai bine,vor fi alaturi de mine,chit ca sunt de cacat asa cum spui tu[Folosesc cuvantul "cacat" excesiv,stiu].Incerc doar sa iti spun ca mi-e bine fara tine si-n acelasi timp ma simt un nimic si asta pentru ca intr-un fel n-am fost ce-ai vrut.In concluzie,nu o sa ma schimb niciodata..cei care ma accepta asa sunt bineveniti in particica mea de suflet.
I would of died for you,my almost everything.
Stii ce?Infantilitatea de care dai dovada de fiecare data depaseste limitele ratiunii mele.Daca dragostea pe care ti-o port si toate lucrurile pe care le-am construit impreuna nu ti-au demonstrat niciodata nimic,atunci degeaba te-ai numit..stii tu cum.Copilaros si stupid modul in care iti exprimi sentimentele..Limite?Le-ai depasit de mult..si cand ma gandesc cate suturi am primit in cur doar pentru atitudinea ta de copil inconstient..dar am zis lasa..lasa ca trece,oamenii sunt fraieri si nu stiu tot ce e intre noi,nimeni nu stie ..inafara de mine si tine..prin cate am trecut..evident.Am gresit mult prea mult,recunosc..si sunt o fraiera..Macar mie nu mi-e rusine sa recunosc ca am gresit...spre deosebire de tine.Multumesc ca pe zi ce trece ma faci sa ma simt ca un cacat..dar hey..stai putin!M-am obisnuit deja cu asta.Stii?Viata e ca un carusel...tot timpu va fi asa..si la ruleta ruseasca dintre noi,nimeni nu a castigat..glontul a fost pentru fiecare.Poate pentru tine nu conteaza,dar de data asta chiar mi-ai risipit toate sentimentele pe care ti le purtam..pentru ca in adancul sufletului,particica aia pastrata pentru tine ramane ca o cicatrice,si stii?doare!Doare al dracu de tare...A,dar nu-i nimic..stii..timpul le vindeca pe toate..nici macar nu o sa iti mai amintesti numele meu..o sa consider ca am pierdut o iubire,stii..prima iubire...aia care nu se uita niciodata,pentru ca orice ar fi tot o sa te iubesc,ca asa sunt eu..renunt prea greu..Dar nici eu nu mai pot si cred ca nici tu.Pentru asta o sa raman doar un nume,o fata,o voce care o sa sune surd din cand in cand.Stii ma pregateam intens pentru ziua aia speciala pentru tine.Gandul ca esti fericita ma face si pe mine fericita.Atat vreau.
Goodbye,my almost lover!
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)